luni, 20 aprilie 2020

Jurnal de izolare - ziua x...23, a doua zi de Paști

 🌺 🌺 🌺
Am spus de mai multe ori pe blog, în Jurnalul unei femei simple, ca îmi place rutina. Acum se dovedește cu adevărat cât de aducătoare de normalitate e rutina, chiar dacă pare uniformă și plictisitoare.
Rutina este tămăduitoare, este sănătate, este normalitate, este pace. 

Azi mi-am băut cafeaua în tihnă. De mult nu am mai fost relaxata în acest moment al zilei. Mereu pe fugă, mereu ceva de făcut care pune presiune. Azi aproape ca nici nu ne-am uitat la ceas... M-a sunat medicul veterinar în jur de 13.30 ca să stabilim ora pentru perfuzie, altfel nici atât nu aș fi știut cât e ceasul.
Ziua a fost calma, dar eu ma simt foarte obosita. Am încercat sa citesc dar nu m-am putut concentra. Nu am dus două pagini la bun sfârșit.
Mi se învălmasesc în cap mii de gânduri. Mă obosesc oamenii (prieteni, cunoștințe) care mă bombardează cu "informații", frânturi scoase din context ca să dea "bine", sa își facă teoria conspirației în care ei cred, cât mai cunoscută. Șterg conversații fără sa le fi deschis măcar.
Uitându-mă în urmă, având experienta referendumului pentru familie și a alegerilor prezidențiale, sunt convinsa de unu lucru: nimeni nu poate fi convins de nimic! ! 
În realitate fiecare are o părere formată, pe care nimeni și nimic nu i-o va putea schimba, oricâte "argumente" aduci.
Personal sunt sătulă de teorii ale conspirației, dar nu de acum, ci de ani de zile, de când, în naivitatea mea, credeam toate prostiile. Apoi, cu gândul la nenorocirile care aveau sa vină, nu ma mai puteam concentra pe viața mea pentru ca eu așteptam să îmi cada drobul de sare în cap.
Am ajuns sa nu mai vreau sa cred nimic. 
Nu vreau sa ma convingă nimeni de nimic. 
Iau lucrurile ca atare, așa cum vin.

Pe de altă parte, sunt de-a dreptul șocată de ura care s-a pornit asupra credincioșilor pentru ca au cerut deschiderea bisericilor în noaptea de Înviere. Eu personal nu mi-am dorit lucrul ăsta, tocmai ca să nu fim scoși drept țap ispășitor. Dacă va fi un vârf de îmbolnăviri, așa cum se și așteaptă de fapt, toată lumea s-ar năpusti asupra credincioșilor care au cerut deschiderea bisericilor, și nu pe aglomerația din magazine și piețe, de săptămâna trecută, unde numai distanțare socială nu era...
Abia aștept sa se termine nebunia ăsta, sper sa nu fie o creștere mare a cazurilor, care să aducă o prelungire a stării de urgență cu încă o lună. Sunt sigură ca și voi vreți la fel!

Îmi vreau rutina înapoi! 

Până la 15 mai AMR - 25 de zile
Sănatate multă și sa auzim de bine!

4 comentarii:

  1. Pana acum stiam ca rutina e buna pentru copii pentru ca, astfel, ei stiu ce urmeaza sa se intample in momentele principale ale zilei si asta ii face sa se simta in siguranta.
    Dar iata ca rutina e buna si pentru adulti chiar daca poate duce la plictiseala, insa acum e semn de normalitate, cum spui tu.
    Pe de alta parte, ma gandesc si altfel. In cazul meu rutina era asa de stricata incat nu mai vreau sa ma intorc la ea asa. Era pusa la punct, era un program zilnic, se invarteau rotitele in fiecare zi, dar fara grija fata de ceea ce conteaza, cu multa risipa si nebagare de seama, totul in viteza, fugind in fiecare zi spre ... nimic. Acum, ca timpul pare oprit in loc pentru oameni, dar nu pentru natura, avem prilej sa ne gandim mai bine la ce inseamna viata noastra, la scopul nostru aici, ce lucruri conteaza, sa cautam "sa punem un inceput bun".
    Sa luam fiecare zi asa cum este, cu nadejde.
    Sanatate si liniste!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, ai dreptate. Dacă ne întoarcem la nebunia dinainte, nu am făcut nimic. În fond am fost de acord toți ca e necesară o resetare.

      Ștergere

Vă mulțumesc pentru vizită și comentarii, cu drag

Postari recente

Recent Posts Widget