duminică, 5 septembrie 2021

Cum a fost vara noastra (5) – episodul “Brasov”

  Cum a fost vara noastra ( 1 ) - episodul "Amestecate" 

✿ Cum a fost vara noastra ( 2 ) - episodul "Targoviste" 

Cum a fost vara noastra (3) - episodul "Fagaras"

 Cum a fost vara noastra (4) – episodul “Din nou amestecate” 

 Cum a fost vara noastra (5) – episodul “Brasov”

 Cum a fost vara noastra (6) – episodul “Concediu - 1”

  Cum a fost vara noastra (7) - episodul "Concediu - 2"

✿ Cum a fost vara noastra (8) - episodul "Concediu - 3"

✿ Cum a fost vara noastra (9) - episodul "Concediu - 4"

✿ Cum a fost vara noastra (10) - ultimul episod 

Mi-a fost greu sa fiu selectiva cu fotografiile, pentru ca a fost un weekend plin.  Am plecat cu trenul pana la Busteni, ca sa experimentam calatoria si cu alte mijloace de transport, iar de acolo ne-a luat tati cu masina. 

Experienta cu trenul a fost deosebita. L-am cunoscut pe Andrei Vladareanu pentru ca absolut intamplator s-a asezat langa noi, pe locul Elenei, crezand ca e liber. Elena era putin mai in spate, se uita pe o carte impreuna cu o alta fetita. Calatoria alaturi de el a fost o experienta unica. S-a imprietenit cu Elena, desi initial ea a fost foarte suparata ca s-a asezat pe locul ei, dar s-au imprietenit repede, el i-a aratat fotografii cu animale din Africa iar mie mi-a povestit cate ceva din experientele minunate traite acolo. 

Destinatia finala a fost Brasov, dar in fapt ne-am propus sa vizitam Canionul 7 Scari . Cum spuneam si aici, am plecat de la Fagaras cu gandul sa ducem copilul la munte ;))  


Ba mai mult, am plecat la munte pregatiti si pentru o eventuala intalnire nedorita cu ursul. Am avut in rucsac un spray special pentru indepartarea lor. Nu a fost cazul sa il folosim, pentru ca a fost foarte, foarte aglomerat, clar niciun urs nu s-ar fi incumetat sa vina pe carare. Din cauza aglomeratiei, timpul de asteptare ca sa vizitam Canionul, a fost de 2 ore si jumatate. Noi ne-am fi lipsit fara regrete de aceasta mica excursie - mai ales ca mai vizitasem Canionul cu ceva ani in urma,, dar am fost temerari si ne-am asteptat cuminti randul.
Nu e un traseu lung, dar e spectaculos. Copiii sunt protejati cu casca si ham , echipamnet care se inchiriaza de la casa de bilete. Elena e o fire foarte sportiva, nu a avut nicio problema sa parcurga traseul, a fost foarte fericita.





A doua zi am vizitat Brasovul, singurul oras in care m-as muta fara sa clipesc. Insa nici acolo nu am scapat de canicula, parca nici nu am fi fost in zona de munte. Glumeam spunand ca e "mai cald la munte pentru ca e mai sus si e mai aproape de Soare"









In calatoria noastra nu am fost 3, ci 4 impreuna cu Vio, catelul imaginar al Elenei. In general are culoarea mov, dar se intampla, in functie de dispozitia ei, sa fie roz :)







Singurele jucarii pe care le adora sunt baloanele si  niciodata nu am vazut-o mai fericita ca atunci. I-am propus sa-i leg balonul de mana, i-am explicat ca daca il scapa nu il mai poate prinde pentru ca erau umplute cu helium. A preferat sa il tina, nu sa i-l leg..... 

Doar ca....


....la un moment dat am auzit-o tipand-plangand atat de tare, incat am fost siguri ca s-a ranit foarte tare. Si probabil putem vorbi de o rana, dar una sufleteasca pentru ca a pierdut balonul si a suferit foarte tare. 

In imaginea de mai jos, balonul ei urma sa dispara dupa Biserica Neagra, caci baloanele nu se pierd oriunde, ci in locuri bine marcate pe harta tarii :)

                                                                              Va urma!


 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vă mulțumesc pentru vizită și comentarii, cu drag

Postari recente

Recent Posts Widget