duminică, 5 martie 2017

Lavanda, cercei, inel :)

Da, stiu, pare ca titlul nu are nicio logica si asa e! :))
De lene, sa nu fac doua, trei postari, am preferat sa le cuprind pe toate in una singura.
Conform titlului o sa va zic cate ceva despre  
✿ lavanda
Am fost hotarata, inca de anul trecut sa cultiv lavanda singura. Nu am gasit informatii pe net, toata lumea o vinde sub cele mai diferite forme, de la tufe, la unguente, sapunuri, sampoane & comp, dar nimeni nu explica cum se cultiva. Sau nu am gasit eu, nu stiu.
Am semanat initial fix cum fac cu tomatele sau ardeii. Adica in vase speciale, acoperite. N-a mers. A crescut anemica si putina. Apoi am semanat in ghiveci, am acoperit semintele cu foarte putin pamant si amlasat-o pe pervaz, la temperatura camerei. La noi e fluctuanta pentru ca tinem fereastra deschisa foarte ore pe zi. Nu a iesit multa, insa lastarii sunt mai vigurosi si putin mai multi decat la prima incercare.
Nu creste mult, inca nu stiu ce sa-i fac, ma gandesc ca trebuie sa o raresc dar inca pare foarte firava.
Nu am udat-o des, am ferit-o cat am putut de caldura excesiva, si am tinut-o chiar pe pervaz in dreptul feresteri deschise.
Deocamdata la atat se rezuma experienta mea in cultivarea lavandei, dar e doar inceputul. Ma incapatanez sa fac mari cateva tufe din ce se vede in fotografie, pentru ca stiu sigur ca este un soi extrem de frumos, rezistent si lemnos. 
Va urma! :)

✿ Cerceii 
Cum as fi putut eu sa rezist rozului. E imposibil!
Am fost sambata trecuta la Targul de martisoare de la Casa Universitarilor - Bucuresti. Facand o paranteza, ma bucur de toate targurile deschise in cinstea martisorului! Numai in Bucuresti au fost patru targuri despre care stiu eu. La Casa Universitarilor, Muzeul Satului, Muzeul Taranului Roman si in Piata Universitatii.
 Cu drag cumpar si daruiesc martisoare de la mestesugari! In ultimii ani am fost invadati de chiciosenii-hidosenii, ma bucur ca dispar, ma bucur ca era destul de aglomerat la targuri, ca lumea cumpara!
Asa...ce spuneam...a...roz :)
Nu stiu daca culoarea m-a atras mai mult sau miniaturile. Nu prea aveam ce sa caut la standul acela, mi-am facut loc printre adolescente :)) dar nu ma pot abtine. Si cu greu m-am hotarat ce sa cumpar. 
Ca sa intelegeti ce zic, vizitati blogul Nahoot Design sau pagina de FB.
M-a placut grija pentru detalii: cartea are file albe, iar cana cu cafea continut maro :)  desi, sa fim seriosi, cine vede asta?!

✿ Inelul
 Acum cativa ani, tot la un targ la MŢR am vazut o pereche de cercei lucrati in goblen cu motive traditionale. Mi-au placut tare, tare, pretul nu era mare, dar atat m-am codit ca pana la urma nu i-am mai cumparat. Mi-a parut rau, si la urmatoarele targuri la care am mai fost, am tot cautat-o pe doamna. In zadar! Nici macar nu am gasit pe cineva care sa lucreze asemanator.
Sambata, surpriza! Am gasit-o pe dna.Mariana la targul de martisoare. Iuhu! Mi-am cumparat inelul din fotografie, dar cercei nu avea genul meu. Erau lucrati foarte frumos, dar nu-mi placea montura.
Nu-i o problema, dna. lucreaza si pe comanda. 


Jurnalul unei femei simple


Pentru azi…
Duminica, 05.03.2017, 13:10
Pe fereastra...
Soare, foooarte senin, afara e foarte cald. Stam cu fereastra deschisa si nu ne e frig. E deja primavara!
In bucatarie
Miros de cafea. Pentru moment. Ieri am facut o tocanita de ciuperci pleurotus. Nu prea mai agreez ciupercile, m-am cam saturat de ele in atatea posturi. Am schimbat ciupercile si e ok, deocamdata imi plac. Dar azi am de gand sa ma porcesc cu maioneza de post cu usturoi si cartofi prajiti. Na!
  In casa...
Curat si ordine.
Sunt imbracata...
Tocmai am venit de la biserica, sunt imbracata cu fusta si bluza. Azi noapte am avut insomnie, de la 2 pana dupa 6, desteptarea trebuia sa fie la 7. Nu am reusit sa ma trezesc decat pe la 9 fara ceva. M-am spalat pe fata, m-am imbracat – cu ce s-a nimerit!!! - si am plecat.  Dupa ce am iesit din casa am vazut cate culori aveam pe mine, si ca nu se potrivea nimic cu nimic J)
Ascult...
Pasarele ciripind J
Mesteresc...
Stiu din ce vreau sa fie compus darul de blog, asa ca ieri am cautat revistele “Lucru de mana”, am gasit-o pe “aceea”, sper ca de maine sa ma apuc de lucru macar cate putin in fiecare zi.
Citesc...
Da, citesc…
Intentionez...
Sa-mi ordonez programul, sa reiau obiceiurile bune, sa renunt la cele rele - stiu, va fi greu - sa intru in rutina care ma odihneste.
Ma gandesc…
La mine si la felul meu de a fi. E greu sa fii eu.
Imi doresc...
…sa renunt la carne doar pentru ca iubesc animalele. Nu vad nicio diferenta intre catelul sau pisica de apartament si porcul sau vaca de la abator.
Sunt recunoscatoare...
Pentru sanatate.
Astept cu nerabdare...
Sa fiu mai linistita.
Imi plac…
Cateii de talie mare!! Mereu mi-am dorit unul…..si-l am. Pe Mura! La 2 luni are deja 10-11 kg. E din ce in ce mai greu de luat in brate. 
Nu-mi place…
Oboseala. O asociez cu depresia.
Saptamana care a trecut...
O saptamana extreme de agitata.
Ieri…
Serviciu si acasa.
Azi..
Blogareala, lene, prostioare care odihnesc…d-astea…
Planuri pentru sfarsitul saptamanii…
Acum e sfarsitul saptamanii, dar cum eu nu reusesc sa scriu Jurnalul la timp, nu am ce sa zic.
Cateva planuri pentru saptamana care urmeaza...
Sa ma tund, o intalnire “cu fetele”, sa lucrez pentru darul de blog..…si sa fim sanatosi J!
Un citat preferat pentru azi...
"Toate hotararile importante trebuie sa le iei singur, fara influenta altora" - Titu Maiorescu
O fotografie de azi...
Nu e a mea, nu e nici macar o fotografie, e un fel de autoportet :)) - eu azi noapte
Sursa FB (nu mai stiu pagina, sorry)



marți, 28 februarie 2017

Mozaicul lunii februarie

Nu-mi vine sa cred ca am destule fotografii pe care sa le pot pune intr-un mozaic al lunii!
Cum a fost luna asta? Nu stiu!
Mi se pare ca a fost fost...repede :) 
A inceput urat dpv politic - imi pare rau, dar nu am cum sa nu aduc asta pe blog, face parte din viata noastra, vrem nu vrem - a continuat cu frumosul-mic concediu, apoi cu boala Murei, cu multe framantari pe ultima suta de metri si in final cu vesti foarte proaste. Cu oameni sanatosi pe care boala ii transforma in nimic, intr-o clipita :(
Ma bucur, in schimb, ca iarna vrea sa plece. Sunt si asa destul de ravasita, nu mai am chef de gri. 
Sa vina astenia de primavara, zic! :))

sâmbătă, 25 februarie 2017

Jurnalul unei femei simple


Pentru azi…
Sambata, 09:18, 27.02.2017
Pe fereastra...
Ploua
In bucatarie
Miros de cafea
  In casa...
Ca dimineata, putina dezordine.
Sunt imbracata...
Pijama de la Oysho :D – e o pajama subtire, foarte racoroasa.
Ascult...
Pe cineva vorbind in portugheza J) – jumatatea mea se da pe net
Mesteresc...
NI-MIC!
Citesc...
Da, citesc…e mai bine decat saptamana trecuta.
Intentionez...
Sa fac un dar de blog, v-am mai spus. Acum stiu si ce va contine si ce voi lucra eu. Darul va fi alcatuit numai din lucruri care ma caracterizeaza.
Ma gandesc…
Daaa, asa mult ca saptamana asta nu am mai gandit de mult pentru ca am de luat o decizie foarte importanta. La servciu sunt foarte multumita, desi se munceste mult atmosfera e relaxata, programul lejer si flexibil, salariul multumitor. Totusi…am posibilitatea sa plec la o alta firma si sa fac aceeasi munca pe care o fac aici, cu salariu mai mare. Dar eu sunt indragostita de programul pe care il am si din cauza asta nu pot lua o decizie.
Imi doresc...
Sa am timp de mesterit. Si energie.
Sunt recunoscatoare...
Pentru sanatate.
Astept cu nerabdare...
Sa fiu mai linistita.
Imi plac…
Oamenii deschisi, sunt o binecuvantare.
Nu-mi place…
Hainele scamosate.
Saptamana care a trecut...
Buna, dar nu perfecta. Daca as avea ceva timp de meserit ar fi foarte bine.
Ieri…
Serviciu si acasa.
Azi..
Cafea, blog, curatenie, Mura, Costica…cearta catelu’, curatenie, joaca-te cu catelu’, apoi vreau sa merg la un magazin de pe Lipscani, un magazin deosebit – Magazinul cu pisici –e deosebit pentru ca au lucruri deosebite, nu ce gasesti la mall.
Dna. de la magazin are pisici in magazine, ele stau tolanite pe rafturi, de aceea ii zic “Magazinul cu pisici” J
Planuri pentru sfarsitul saptamanii…
…ce am spus mai sus + maine biserica si intalnire cu finii.
Cateva planuri pentru saptamana care urmeaza...
Pfua…nici nu vreau sa ma gandesc, o sa fie o saptamana grea.
Un citat preferat pentru azi...
Am un citat din cartea "Pedagogia povestii - pr.C-tin Necula" - e o carte uimitoare sau parintele e uimitor, nu-mi dau seama. Daca vreti sa aflati despre ortodoxia din basmele lui Creanga, cititi cartea. 
"Mai sade el acolo putin - deci el intra primul (Spanul)- si iese afara zicand:"Doamne, stapane, nu stii cat ma simtesc de usor, parca imi vine sa zbor, nu altceva! Ia vara-te si dta. oleaca, sa vezi cum ai sa te racoresti! Asa are sa-ti vie de indemana dupa asta, da are sa ti se para ca esti usor cum ii pana..."
Da? Deci eu, ca preot, vad aici ispita botezului la tot felul de sectari. Ia bagati-va in putul nostru gol de apa! Haha, ce usuratate va dam! Ce racoare sufleteasca va oferim! Si cand omu-i acolo, astia pac! Capacul peste ei si ii cer sa fie asemenea lor! Sluga la cel care incearca sa-i boteze" - pg.47-48.
O fotografie de azi...
Nu e de azi, dar macar e de luna asta :))



marți, 21 februarie 2017

Bucovina in februarie

Ideea unui concediu in luna februarie, luna pe care o consider cea mai friguroasa, nu m-a incantat prea tare, dar na...daca ti se ofera ocazia, poti refuza?? 
Mi-am cumparat bocanci - nu aveam - manusi groase, nici d-alea nu aveam, am luat in bagaj imbracaminte groasa, si m-am înarmat cu rabdare la...frig.
Toate in van, ca a dat incalzirea globala peste noi. Am prins o vreme atat de calda - pentru luna februarie - ca era sa ramanem fara zapada. Mai multa lasasem acasa ;))
Cand am plecat, era putin gerulet, pe drum copacii erau albi si frumosi. Jumatatea mea a oprit ca sa fac fotografii - am facut mai mult fortata, mi-era atat de sooomn si nu scapam de o durere de cap, ca nu voiam sa fac poze, aveam chef sa fiu  leneșă si atat :))
Drumul a fost bun si destul de liber. Asta e un avantaj cand calatoresti joia in luna februarie, spre zone turistice. Daca nu se intampla sa fie vreun vâjgălău, ca am mai plecat noi, tot pe un 2 februarie, cu codul portocaliu la drum.
Aveam ceva emotii cu gandul la cazare - v-am povestit aici - dar mi-a trecut orice cand am ajuns si am vazut ce bine si ce frumos este.
 Dupa ce ne-am cazat am mers la M-rea Voronet. Intr-o parcare de langa manastire, acum cativa ani, erau tarabe unde se vindeau costume nationale. De acolo mi-am cumparat costumul national de Bucovina, complet. Am si opinci, dar pe ele le-am cumparat de la Humulesti. Ca idee, am dat pe tot 450 lei, am inclus in pret opincile si braul. Acum zona s-a eliberat si zona de comert s-a mutat pe aleea care duce la manastire, in magazine frumos amenajate.
Abia asteptam sa-mi mai cumpar o basma mare neagra. Am gasit cateva magazine deschise, nici nu-mi trebuiau mai multe. Si unul era bun, numai sa gasesc basma :))
 La manastie....coplesitor. Liniste!! Liniste si iar liniste! Puteai sa-ti auzi bataile inimii. Mirosea a fum si doar din departare, dar foarte incet, se auzea din cand in cand un cocos. Am ramas cateva clipe incremenita in loc ca sa pot sa absobri momentul, sa nu-l uit, sa mi-l imprim in minte si in suflet si sa-l iau cu mine...

 In afara manastirii e viata la tara...un baiat isi chema prietenul la sanius, dar nu a avut mare succes, amicul lui pare-se ca nu era acasa. 
 Da...nu puteam sa ratez ocazia :P de a socializa putin cu calutul - nu-mi amintesc cum il chema - dar stapanul lui era acolo si mi-a dat zahar pentru el.

  Supararea a fost cand s-a terminat :)
 Tot stapanul lui ne-a atras atentia la o particularitate a calutului: copitele de culori diferite. Imediat m-am dus cu gandul la Costica. Si el are, la labutele din fata, un pinten alb si unul negru :)
 De acolo am mers mai departe la M-rea Humor. Aici a fost si mai surprinzator. Daca la m-rea Voronet mai era o familie, aici am fost doar noi. Maicutele se pregateau de Vecernie si bateau toaca. Dintre toate sunetele pamantului, toaca este iubirea mea. 




Era destul de devreme, nici nu se intunecase, dar ne-am retras la pensiune ca sa ne incarcam bateriile pentru a doua zi.

Va urma!

vineri, 17 februarie 2017

Jurnalul unei femei simple

Pentru azi…
Vineri, 17.02, 18:41
Pe fereastra...
E deja seara.
In bucatarie
Fierbe graul pentru coliva.
  In casa...
Am ajuns devreme acasa si am facut curat intr-un dormitor si in baie, sa mai scap din ce e de facut maine, pentru ca si asa e o zi plina.
Sunt imbracata...
Imbracaminte de casa.
Ascult...
Masina de spalat.
Mesteresc...
NI-MIC!
Citesc...
Azi am sters praful de pe o carte pe care o citesc. Mai grav de atat se poate?
Intentionez...
…in continuare sa fac un dar de blog. Nu stiu cand, pentru ca vreau sa daruiesc si ceva lucrat de mine.
Ma gandesc…
La cate lectii am primit de la Dumnezeu in ultimele luni. Lectii subtile, de viata, nimic evident sau suparator. E frumos! Ce bine ca le vad! Multumesc, Doamne!
Imi doresc...
Sa ies din lâncezeală  asta.
Sunt recunoscatoare...
Pentru ca pot sa fac injectii subcutanate anumalelor - vaccinuri, mai noi perfuzii.
Astept cu nerabdare...
Sa treaca perioada de vaccinare a Murei, s-o pot scoate afara. Este epidemie de parvoviroza, noi am scapat J
Imi plac…
Sucurile si deserturile din fructe de padure.
Nu-mi place…
Agitatia.
Saptamana care a trecut...
Foarte obositoare. Mura s-a imbolnavit, iar seara am mers cu ea la doctor pentru a doua perfuzie din zi.
Ieri…
Serviciu, cumparaturi, doctor.
Azi..
Cam ca ieri.
Planuri pentru sfarsitul saptamanii…
Pe langa casa.
Cateva planuri pentru saptamana care urmeaza...
Cred ca ar putea fi o saptamana usoara daca nu as avea de luat o decizie importanta. Nu-mi plac schimbarile, ma scoti greu din matca mea si imi vine greu sa schimb macazul, chiar daca in bine. Ii admir pe oamenii care se arunca cu capul inainte riscand. Mi se pare un mare defect sa fii ca mine.
Un citat preferat pentru azi...
Nu e un citat, dar face cat 1000 de cuvinte
By Pawel Kuczynski

O fotografie de azi...
O Mura bolnava, dar din ce in ce mai bine. Perfuzii 2x/zi, la cabinei si acasa.



marți, 14 februarie 2017

Oameni frumosi

Gri. Daca as caracteriza perioada asta printr-o culoare, asta ar fi, gri.
Dar ce te faci, ca mie-mi place rozul. Sâc! Spuneam si in jurnal ca m-am pierdut si nu reusesc sa ma gasesc. Nu sunt in depresie dar mi-e lehamite. Doar lehamite. 
Intotdeauna blogurile de oameni frumosi m-am motivat si m-au mobilizat. Vreau sa va arat si voua cateva, nu cele mai reprezentative, doar asa..cate am putut sa strang la 6 dimineata, cu ochii pe ceas ca sa nu intarzii la serviciu :)) 
Sa mai uitam de uratul de afara, si la propriu si la figurat, zic!

Ordinea este absolut intamplatoare :)

 Daca aveti chef de smotruiala, cateva sfaturi de la Laura :) 

✿ De la Adela o carte.

 Iar un blog foarte preferat, pentru generozitatea cu care impartaseste sfaturi si un tutorial 

✿ Pentru odihna ochilor...Loreta. Ce-ar mai fi de spus?

 Inimioare si tutorial de la Anabelia :) 
Anabelia
 Vulpite de la Annemarie - vulpita brosa si vulpita jucarie.
Fox by Annemarie
Sa aveti primavara in inimi!

duminică, 12 februarie 2017

Cum este sa fii cazat la pensiunea "La moara" din Fundu Moldovei

Nu obisnuiesc sa las comentarii despre locurile unde am fost cazati. Obicei prost! Asa cum si noi ne folosim de review-urile altor turisti, frumos ar fi sa fac si eu la fel.
De data asta nu va fi un comentariu sec, ci o intreaga descriere a zilelor petrecute la pensiunea "La Moara" din Fundul Moldovei.
Am vrut sa mergem de revelion la Alba-Iulia dar ne-am gandit ca mai mult cheltuim si n-o sa vizitam mare lucru si ca vom cheltui o poala de bani doar ca sa facem un drum pana acolo, sa mancam bine :D si sa venim acasa. Prea multi bani pentru atat de putin!
Sotul a zis "stop" si a venit cu o propunere: "lasa ca mergem in februarie in Bucovina, ne plimbam si cu mocanita, vizitam calutii Hutuli... Na, ce puteam sa mai fac, ar fi zis cineva "nu"?
Si am pornit sa cautam cazare... Nu stiu daca pretentiile noastre sunt mici sau mari, in ceea ce priveste cazarea, dar stiu ca gasesc destul de greu ceva sa-mi placa. Refuz cazarile care au baie pe hol!! sau care au peretii prea colorati sau piatra si lemn aranjate intr-un mod kitschios. 
Din pacate oamenii n-au inteles ca traditionalul e cel mai frumos si se arunca sa-si decoreze pensiunile in multe feluri, care mai de care mai uluitoare in cel mai negativ sens (daca negativul poate fi "cel mai" :P )
Am gasit trei cazari, la care am si facut rezervare - urmand sa alegem ce ni se potrivea mai bine, insa sotul nu a fost multumit de asezarea pensiunilor fata de punctele de interes. El isi face foarte bine lectiile, stie exact cati km parcurgem de la un punct la altul, e totul foarte bine programat pe zile, eu doar primesc informatia si caut cazare.
Glumeam spunand ca o sa fiu data in consemn la intrarea in judet, din cauza rezervarilor pe care le-am facut si pe care le-am anulat. 
Intr-un final ne-am hotarat sa alegem pensiunea "La moara". Cu inima putin stransa pentru ca tariful este de 200 lei /zi cu mic dejun inclus, ceea ce puteam obtine si in alta parte pentru doar 120-130 lei.
Dar asta e, ne-a placut stilul rustic, nu am mai avut un concediu de mult, si am zis ca merita efortul.
Va zic sincer ca mi-a fost putin teama ca ramanem fara camera pentru ca gazdele nu au vrut sa ne ia avans. Ok, am zis, 'om gasi noi unde sa dormim, n-om sta in masina :)))
Drumul a fost lung si obositor, dar am ajuns cu bine si ne-am vazut cazati si din momentul asta au inceput sa curga surprizele placute, una dupa alta. Am fost surprinsi pana am plecat acasa!
Nici nu stiu cu ce sa incep... Mda...curatenia...ceva izbitor, unde expresia "sa te simti ca acasa" capata alt sens. Nici acasa, uneori, nu te simti atat de bine. Daca de obicei, indiferent cat de curat este, sunt precauta cu obiectele sanitare, de data asta m-am simtit chiar ca acasa. Fara sa-mi fie sila de ceva sau sa am vreo retinere de vreun fel.
Trebuie sa va spun ca laitmotiv-ul pensiunii este lavanda, pe care o regasesti la toate ferestrele, in vaze. 

Asternuturile sunt albe, scartaie de curatenie, si arata atat de cozy cu danteluta pe ele! Eu nu suport asternutul alb, dar deja ma declar indragostita si vreau asternuturi albe cu dantela :P
Urmatoarea surpriza a fost la masa de seara. Multa! Multa si buna. Mamaliguta cu branza, ciulama de pui cu ciuperci, papanasi si suc de merisoare facut in casa. Am baut mult, pentru ca e o bautura dulce-acrisoara, exact ce-mi place mie.
Dupa cina, la somn. In camera a fost atat de cald ca am deschis fereastra peste noapte sa ne aerisim :))
Pentru vineri am avut o cerere speciala, mancare de post. Pfua...am mancat la micul dejun cat as fi mancat acasa toata ziua: zacusca, salata de vinete, rosii, ardei gras, turte!!!, gem de fructe de padure, ceai.  La cina am avut si desert de post. Minunat!
Nu doar noua ni s-a parut ca e foarte multa mancare. Vineri seara au mai venit doua familii care au avut aceeasi parere :))
Sambata am avut un desert pe care o sa-l visez multa vreme de acum incolo: clatite cu branza, la cuptor cu capac de bezea. Nu am putut s-o mananc pe toata :(( din cauza ca mancasem mult si satios inainte :D
E de inteles ca o sa visez la ea multa vreme :))
Daca ajungeti vreodata "La moara", nu va luati sapun, gel de dus si sampon - cum am facut eu - le veti gasi acolo, si inca eco. Plus casca de dus :)

De asemenea, gazdele pun la dispozitie biciclete. Un lucru care m-a impresionat a fost ca au panta pentru carucioare.

Am fost uimita sa vad ca au astupat pana si teava de scurgere de la vasul de toaleta.

Va spuneam ca am fost surprinsi pana in ultima clipa, la propriu: gazdele ne-au facut si pachet pentru drum. Au zis: "cum...nu se poate...6 ore..." Si ne-am trezit cu sandvisuri, desert, fructe si apa, intr-un pachetel. What??

Leater edit: am uitat sa spun ca painea si untul sunt home made :)


Va las mai jos cateva fotografii, unele facute de mine, altele luate pe de site-ul lor 

La moara
La moara
La moara
La moara
La moara
La moara
La moara
Primaria Fundu Moldovei



Imi este foarte clar ca vom reveni acolo. Este extraordinar sa vezi ca o mana de oameni au inteles cum se face turism la modul cel mai profesionist, fara sa ia pielea de pe tine. Ba dimpotriva!
Nu ne pare rau pentru niciun banut cheltuit acolo :)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...