luni, 7 august 2017

Lada si cutie transformate - before & after

Nu-mi place caldura deloc, deloc! Ma epuizeaza, imi ia toata energia si ma tarai ca sa fac ceva. Orice.
Dar la cum sunt verile acum, daca astept sa treaca caldura, inseamna sa lenevesc prea mult, asa ca mi-am luat inima-n dinti - e adevarat ca sunt mânată si de o dorinta foarte mare de a transforma obiecte - mi-am mutat atelierul in gradina si am purces.
 Imi propusesem sa fac multe, dar n-am reusit sa lucrez decat doua cutii, dintre care una ratata :D
 De fapt o lada si o cutie... De unde am lada? Pai.......sa zicem ca cineva a aruncat-o si am luat-o eu, s-o fac beluță.
 Am spalat-o si am curatat-o cu nitrodiluant. S-a curatat tot scrisul negru. 
 Smirgheluita si vopsita cu vopsea pe baza de creta. 
Intamplator vopseaua pe care am folosit-o, a fost in nuanta celei vechi. 

 Ador accentele inchise la culoare, sunt un detaliu la care nu pot renunta. Imi plac si la imbracaminte dar si la hand made, constat. Scot in evidenta un obiect banal, fara sa-l faca opulent, ci doar finut, delicat. 
Cutia inca nu e gata, trebuie s-o retusez, s-o vopsesc pe interior, si s-o lacuiesc. Cand va fi gata o sa tinem cartile de bucate in ea. I-a pus mama "gand rau" :)
 Cea de a doua cutie lucrata, de fapt prima, cu ea am inceput - este o cutie in care a fost o sticla cu vin. Cutia are emblema firmei in doua locuri. una am reusit s-o ascund cu servetel, a doua se vede, ar fi trebuit ascunsa cu servetel.

 Din pacate am lucrat-o neglijent :( Servetelul nu are o baza de culoare uniforma si se vede diferenta, emblema cramei se vede intr-un colt, elementele metalice sunt putin murdare cu vopsea, si ca sa fie totul "bine", lacul incepuse sa se coaguleze dar eu l-am aplicat asa, astfel incat are si cocoloase.
 Defectele nu se vad foarte bine in foto, dar trebuie sa ma credeti!
 E o cutie compromisa, dar din fericire mai am vreo 7 cutii la fel :)) Nu am baut noi atata vin, cateva le-am primit goale, tocmai ca sa am eu ce vopsi. 
Intentia mea este sa folosesc cutiile in loc de punga de cadouri si au deja destinatie clara. 

duminică, 30 iulie 2017

Jurnalul unei femei simple




Pentru azi…
Duminica, 30 iulie.
Pe fereastra
Apune soarele.
In bucatarie
Nu am prea intrat in bucatarie in ultima vreme. Am mancat ce am gasit prin frigider sau ce mi-a dat mama.
  In casa...
Liniste.
Sunt imbracata
Tinuta de casa.
Ascult
Ciripit de pasarele, si, foarte indepartat, un claxon.
Mesteresc
Aseara am facut inca un tort de scutece pe care l-am daruit azi, siiiiiii….mi-am cumparat vopsea pe baza de creta. Abia astept sa fac lucruri frumoase!!!
Citesc
Da.
Intentionez
Sa reconditionez mobila. E un vis mai vechi. Nu am unde, nu am un atelier, nu am cim, am un serviciu, nu am nici prea multe obiecte de reconditionat, dar sa mergem inainte, zic!
Ma gandesc…
Ca trebuie sa profit de programul foarte bun pe care il am la serviciu, si de care toata lumea se mira :D, dar nu reusesc
Imi doresc
Sa scriu mai des pe blog, imi pare rau ca-l las sa se astearna praful pe el si-mi pare rau ca nu am mai citit blogurile preferate.
Sunt recunoscatoare...
Pentru sanatate.
Astept cu nerabdare...
Sa treaca concediul…care nici nu a inceput. Sunt ciudata rau: inca inainte de a pleca in concediu, astept cu nerabdare intoarcerea, iar la intoarcere imi pare rau ca s-a terminat si as vrea inapoi. HELP!!!

Imi plac
  •   Mutra lui Costica
  •  Rozul de la labutele lui

  •  Hamacul.....
  •  Mesajul de intampinare de la intrarea in gradina
  •  Lavanda plantata de mine.
  •  Privirea calda a Murei
  •  Minunata inventie: luminitele care functioneaza cu baterie si pe care le poti agata chiar si intr-o creanga deasupra hamacului.


  •  Noul meu obiectiv foto.

  •  Cateloiul Mura.


Nu-mi place…
ca nu scriu mai des pe blog, 
ca nu citesc mai mult
ca nu citesc mai des blogurideoamenifrumosi
ca am lasat caracatita FB sa ma acapareze
ca nu ma ocup mai mult de hobby-uri
ca sunt incrancenata
ca nu lucrez la defectele mele. Daca nu eu, atunci cine?
ca nu am mai mult curaj.
ca...
ca...
Saptamana care a trecut
Banala si foarte obositoare. Pentru mine, cuvantul banal, are o conotatie buna pentru ca inseamna rutina, iar daca nimic nu strica rutina inseamna ca avem sanatate si pace. Deci e bine!
Ieri…
Serviciu, shopinguiala, plimbare, fotografii, cofetariea, d-astea…..banale.
Azi..
Biserica, botez, odihna.
Planuri pentru sfarsitul saptamanii…
Ca de obicei, nu apuc sa scriu jurnalul vinerea, acum e deja sfarsitul saptamanii.
Cateva planuri pentru saptamana care urmeaza
Sa consum vopseaua pe baza de creta. Glumesc! Dar macar s-o incerc pe cateva cutii din lemn.
Un citat preferat pentru azi...
Nu am un citat (nici) pentru azi J
O fotografie, doua de azi...de ieri, daca nu e cu suparare.
Din pacate facuta in graba si focalizata gresit - am o retinere sa fotografiez oamenii, chiar si atunci cand nu ma vad
No comment

miercuri, 28 iunie 2017

Tort de scutece

Mi se pare ca devine deja un cadou clasic. Sa aranjezi scutecele sub forma unui tort devine chiar banal, am vazut ca se pot face multe lucruri ingenioase, chiar si motocicleta. Eu o sa raman la varianta aceasta, nu ma complic. 
Am ales pentru varf un ursulet cântăcios. Stiti modelul acela de jucarii care au un snur de care tragi si incepe o melodie care te imbie la somn :), o camasuta si sosete. De la mercerie am cumparat panglica cu desene.
 Fiecare scutec l-am rulat si l-am prins cu elastic din acela care se foloseste pentru bratarile prieteniei. De obicei acestea sunt colorate, dar eu am gasit albe. Perfect!
 Sosete...
 Si o camasuta pe care o va purta la anul, pentru ca este pentru +1 an.
 Panglica despre care va spuneam
 Si cam asa arata la final, dupa ce l-am impachetat.
A fost o placere sa lucrez la el, dar abia astept sa fac si pentru fetite, ca sa scap de albastru :))
Cred ca urmatoarea culoare spre care ma voi orienta, cand voi mai face unul pentru baietel, va fi verde. 

O zi frumoasa!

duminică, 18 iunie 2017

Minivacanţă (7) - Muzeul palariilor de paie



Din nou un loc de unde abia asteptam sa plec, inainte de a ajunge. Daca vezi steagul secuilor, alaturi de cel al Uniunii Europene si al Ungariei!!!! arborat la case, pe mine ma infurie, imi lasa un gust amar si-mi strica toata starea buna. Suntem totusi in inima Romaniei, in mijlocul hartii!! Steagul nostru niciunde!
In fine...ce am retinut:
  • muzeul a fost infiintat de un nene (nu i-am retinut numele), ca sa se arate, si sa ramana intr-un fel, mestesugul confectionarii palariilor, 
  • daca te pricepi putin, iti poti da seama de unde provine un om, dupa modelul palariei
  • si, de asemenea, de starea lui sociala. Ca-i mai bogat sau mai sarac, preot, profesor, primat etc
  • ce m-a impresionat, a fost ca pe vremea lui Ceausescu aici se confectionau palarii traditionale care se exportau in China si Vietnam. 





















Va urma!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...