La noi toate-s vechi și noi sunt toate. Slavă Domnului!
Zilele sunt din ce în ce mai calde. Elena e deja bronzata de mâini și față, iar de mâine îi voi da cu cremă de protecție.
Nici nu m-am trezit bine, ca era deja cu mâna în acuarele. A făcut o pasiune din pictatul pe mâini. O spăl de cel puțin 10 ori pe zi.
A plimbat-o pe Mura 🤭
Eu am continuat vopsitul copacilor. A fost și ea atrasă de idee, dar am reușit sa o redirecționez îndemnând-o sa coloreze pietre. Nu aș fi vrut sa o văd cu mâna în var pentru ca nu aș fi avut cu ce sa îi protejez mâinile.
Și-a luat acuarelele, foile, apa, pensulele și pietricelele și a venit lângă mine. Ea picta, eu dădeam copacii cu var.
Spălate și puse la uscat....
Natură...
Și dacă ar vrea sa stea puțin liniștită, Mura nu are nicio șansă.
Curați! Ma întreb pentru cât timp...
Tataie și-a reparat bicicleta...
Elena și-a reparat bicicleta 🤭
Și cum spuneam, Mura nu are liniște.
Ba chiar are niște pete verzi pe nas 😃
Încă nu reușesc sa ma adun. Nu am reușit sa citesc cât mi-aș fi dorit sau sa meșteresc ce mi-am propus.
Suntem, totuși, mai detașați față de situația în care ne aflăm pentru ca nu avem timp de știri, ceea ce nu am fi reușit dacă rămâneam în București. La țară avem tot timpul ceva de făcut.
Sa auzim numai de bine!
